Banking în contextul pandemiei
Q: Pot să iau coronavirusul de la bani?
A: În general, banii sunt foarte murdari, principalul motiv fiind că trec des din mână în mână. Pe o bancnotă pot exista până la 3.000 de tipuri de bacterii, confom cercetărilor din „Proiectul Dirty Money”. Mai mult, banii din plastic – cum sunt cei din România – sunt mai favorabili pentru transmiterea coronavirusului.
Conform experților, bacteriile și virușii se găsesc mai mult pe bancnote decât pe monede, deoarece alama sau aliajul de cupru are un efect ușor antibacterian. Cu cât banii sunt mai vechi și uzați, cu atât încărcătura bacteriană și de viruși crește. La valutele care nu sunt din plastic, fibrele de bumbac din material devin mai dure în timp și oferă germenilor mai mult spațiu. Potrivit testelor efectuate, cu cât este mai mică valoarea unei bancnote, cu atât este mai mare numărul de germeni găsiți pe ea, motivul fiind că se folosește mai des.
De aceea, evitați folosirea banilor în această perioadă, dar dacă totuși sunteți nevoiți să îi utilizați trebuie să respectați regulile de igienă și să vă spălați mâinile în mod regulat după contactul cu ei și în plus să evitați să vă atingeți fața cu mâinile nespălate. Nu băgați degetul în gură ca să îl umeziți pentru a număra mai ușor banii. E bine să vă spălați pe mâini după folosirea banilor nu numai în timpul crizei coronavirusului, ci tot timpul deoarece, chiar dacă nu vă infectați acum, puteți să luați o bacterie mai târziu.
Q: Cum e mai bine să plătesc ca să nu iau coronavirus?
A: Plătiți cu cardul bancar în loc de numerar. Dacă aveți card contactless cu limita de plată doar apropiați cardul de terminalul de plată (POS-ul) al comerciantului și după câteva secunde vă plătiți achiziția. Astfel puteți plăti fără să tastați codul PIN și fără să atingeți casa de marcat dacă ceea ce cumpărați se încadrează în limita de plată setata la voi pe card. Dacă aveți cumpărături peste această limită, folosiți mănuși pentru a tasta PIN-ul.
Există, de asemenea, servicii de plată mobilă, cum ar fi Apple Pay sau Google Pay pentru smartphone-uri, pe care le puteți utiliza pentru a efectua plăți fără contact. Totuși, smartphone-ul este și el un posibil transmițător, deoarece are majoritatea componentelor din plastic, pe care coronavirusul rezistă mult timp. De aceea, nu dați smartphone-ul altor persoane din familie sau la prieteni ca să vă facă plățile și trebuie să-l dezinfectați periodic.
În plus, puteți comanda și plăți online cu cardul bancar produsele și serviciile pe care vi le doriți fără să mai mergeți la magazine, evitând astfel expunerea la coronavirus. În această perioadă, tot mai mulți comercianți au trecut la vânzări online pentru a proteja clienții și personalul propriu și au dezvoltat site-uri și aplicații de unde puteți comanda și unde puteți plăti direct, urmând ca produsele să vă fie livrate acasă.
Recomandarea generală este să alegeți metodele de plată care vă permit să nu atingeți nimic.
Q: Cum plătesc facturile?
A: Facturile pe hârtie la servicii și utilități publice sunt purtătoare de bacterii și viruși și de aceea este recomandat să renuntați la ele și să plătiți online cu cardul bancar sau prin aplicații. Dacă nu aveți posibilitatea, folosiți automatele de plată a facturilor unde scanați codul de bare și introduceți suma de plată. Aveți grijă să vă dezinfectați imediat după utilizare.
Q: Dacă am nevoie să deschid un cont sau să fac o altă operațiune bancară trebuie să mă duc neapărat la bancă?
A: Cele mai multe bănci dau posibilitatea oricărei persoane să își deschidă online cont bancar si puteți intra pe site-urile lor și urmăriți pașii indicați în instrucțiuni. Unele bănci oferă și aplicații proprii pentru smartphone prin care puteți să vă faceți cont sau să comandați un card bancar în lei.
Dacă sunteți deja client, puteți face operațiuni bancare prin serviciile de internet banking oferite de bănci. În cazul în care trebuie să mergeți personal la bancă urmați instrucțiunile de protecție pe care fiecare sucursală bancară le-a implementat. În această perioadă, toate băncile din România au luat măsuri de combatere a pandemiei de coronavirus pentru sediile și sucursalele lor și pentru relațiile cu clienții.
Q: Dacă anumite unități bancare sunt închise unde mă duc ca să fac banking?
A: În funcție de răspândirea epidemiei și de deciziile luate de autorități, fiecare bancă decide dacă unele sucursalele vor fi închise sau va fi redus programul de relații cu clienții. Atunci, angajații băncii pot fi accesați de clienții lor – chiar și în cazul muncii de la biroul de origine – prin intermediul serviciilor bancare online sau telefonice. Comenzile bancare ale clienților se pot face digital și prin telefon. Toate restricțiile în privința relațiilor cu clienții sunt decise tocmai pentru protejarea acestora de coronavirus și sunt făcute publice.
Q: Există pericolul să apară deficiențe în aprovizionarea cu numerar în sucursalele bancare și la ATM-uri?
A: Nu, nu există un astfel de pericol. A existat o perioadă, când s-a declarat starea de urgență, în care s-a înregistrat o creștere a retragerilor de cash, băncile având tot timpul numerar disponibil. Dacă în perioada 11-20 martie 2020 retragerile de numerar, de la BNR, ale instituţiilor de credit, pentru a acoperi cererea populaţiei şi a întreprinderilor, au atins nivelul record de 4,4 miliarde lei (de două ori mai mult decât în decembrie 2019, perioada sărbătorilor de iarnă), în ultima perioadă acestea s-au redus substanţial. Valoarea numerarului din casele de circulaţie ale instituţiilor de credit a crescut. Fondul de rezervă de numerar al BNR a rămas în limitele de prudenţă şi chiar a crescut uşor. BNR a transmis că, în prezent, nu se manifestă blocaje în asigurarea cererii de numerar în lei.
BNR recomandă ca în această perioadă întreprinderile şi populaţia să folosească în cea mai mare măsură posibilă instrumentele de plată fără numerar.
Sistemul bancar românesc este solid şi funcţionează cu parametrii de lichiditate şi solvabilitate peste mediile europene, iar sistemul de plăţi a lucrat fără eroare, susţine guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Potrivit sursei, după anunţarea măsurilor de politică monetară hotărâte de către CA al BNR, fluxurile de lichiditate s-au fluidizat semnificativ, inclusiv datorită operaţiunilor pe baze bilaterale efectuate de BNR, finanţarea cheltuielilor statului s-a derulat fără sincope, iar ratele de dobândă s-au redus considerabil.
Băncile din România au avut pregătite din timp planuri pentru situații de urgență și le aplică doar dacă este cazul.
Q: Pot să scot bani de la ATM fără să fiu în pericol de contaminare?
A: Tastatura ATM poate fi contaminată, deoarece este folosită de multe persoane diferite, pe mâinile cărora există bacterii și viruși. Dacă sunteți nevoiți să luați cash, folosiți mănuși pentru a tasta și a ridica banii. Multe sucursale bancare au instalat dispozitive de dezinfectare a mâinilor și le puteți folosi dacă nu aveți mănuși. Oricum, în cazul în care ridicați bani de la un ATM care nu se află într-un sediu de bancă dezinfectați-vă după operațiune.
Q: Banii mei depuși la bancă sunt în pericol?
A: Sistemul bancar din România este stabil, solid şi funcţionează în parametrii de lichiditate şi solvabilitate peste mediile europene. Băncile din România au intocmit Planuri de Continuitate ale Afacerilor (BCP) pentru situații critice, fiind pregătite să onoreze solicitările clienților privind funcționarea cardurilor și decontarea plăților, asigurarea de lichiditate în mod corespunzator, desfășurarea activității în unitățile bancare. Depozitele bancare sunt garantate în limita a 100.000 de euro per deponent per bancă.
Q: Există măsuri speciale luate de bănci pentru a proteja clienții de infecții la utilizarea bancomatelor, imprimantelor de extras bancar și a altor terminale?
A: Printre primele măsuri luate de bănci au fost cele privind protejarea clienților și angajaților proprii. Astfel, unitățile bancare sunt dezinfectate periodic, mai des ca până în prezent și au fost montate dispensere cu dezinfectant. Angajații au primit măști și mănuși de protecție, iar cei care lucrează direct cu clienții au fost instruiți suplimentar. De asemenea, au fost luate măsuri pentru a evita aglomerația în interiorul unităților bancare prin limitarea numărului de clienți care intră în sediu și pentru a avea o distanță de siguranță între clienți și între clienți și angajați. Toate bancomatele, imprimantele și celelalte teminale sunt dezinfectate periodic. Vă rugăm să respectați toate măsurile de protecție la intrarea într-o unitate bancară.
Q: Ce fac dacă nu pot să plătesc rata la credit din cauza pierderii de venituri legate de coronavirus?
A: Unii clienți ai băncilor simt consecințele economice ale pandemiei în plata ratelor de împrumut. La cei afectați direct plata la timp este dificilă, dacă nu imposibilă, în cazul în care părți din venit lipsesc brusc. Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului 37/2020, obligația de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, acordate debitorilor de către creditori până la data de 30 martie, se suspendă la cererea debitorului cu până la 9 luni, dar nu mai mult de 31.12.2020. Facilitatea poate fi acordată doar pentru creditele care nu înregistrează restanțe la data instituirii stării de urgență pe teritoriul României sau debitorii au efectuat plata acestor restante până la data solicitării suspendării obligației de plată.
Pentru a folosi această oportunitate, clienții băncilor ar trebui să contacteze direct banca lor. Potrivit art. 3 din ordonanță pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor și comisioanelor, debitorii trimit creditorilor o solicitare în acest sens, în format letric sau prin poșta electronică, la datele de contact precizate în contractul de credit sau printr-un alt canal de comunicare la distanță oferit de creditor, cel mai târziu până la 45 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanțe de urgență (30 martie 2020). În cazul în care debitorul nu poate transmite cererea prin unul dintre mijloacele enumerate mai sus, acesta o poate formula pe cale orală, prin telefon, la un număr de telefon dedicat care va fi anunțat de către fiecare creditor pe pagina sa de internet, situație în care creditorul are obligația înregistrării convorbirii. Debitorul poate opta prin solicitarea transmisă creditorului să suspende obligația de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, pentru o perioadă cuprinsă între o lună și nouă luni, care să nu depășească data de 31 decembrie 2020.
Q: Sunt fraude cibernetice legate de coronavirus? Cum mă pot proteja?
A: Infractorii cibernetici au folosit rapid avalanșa actuală de știri legate de coronavirus – numită și infodemie, nume care vine de la pandemia de informații – pentru a trimite atașamente la e-mailuri phishing și, de asemenea, e-mailuri cu malware ascuns. De exemplu, aceștia susțin că clienții trebuie să își actualizeze informațiile de contact pentru a continua comunicarea cu banca.
Cele mai importante reguli de securitate sunt: Nu faceți niciodată click pe linkuri sau atașamente ale expeditorilor necunoscuți. Asigurați-vă computerul și smartphone-ul și nu intrați în rețele necunoscute sau nesecurizate. Nu salvați date personale (PIN-uri, parole) – chiar criptate – pe computer, tabletă sau smartphone. Atenție la apelurile angajaților presupuși ai băncilor: băncile nu vor contacta telefonic clienții pentru a efectua o actualizare sau tranzacție de securitate. Când aveți îndoieli, închideți telefonul și contactați banca.
Q: Cine este inițiatorul campaniei?
A: Campania Dreptul la banking este inițiată și susținută de toate băncile din România. Dreptul la banking este unul pe care îl avem deja, chiar dacă nu îl conștientizăm, deși trăim într-o lume modernă, în care suntem liberi și vrem să facem cât mai multe pentru noi și pentru societate, iar acest drept exercitat ne facilitează acțiunile. Au fost numeroase întâlniri de lucru pentru a se ajunge la ceea ce vedeți azi.
Q: Ce înseamnă dreptul la banking?
A: Campania își propune să povestească despre oameni, companii, instituții care au beneficiat de dreptul la banking, care au știut să îl utilizeze corect și care au ajuns să prospere în urma folosirii acestui drept.
Și România în ansamblu beneficiază de acest drept și ne dorim să promovăm exemple cât mai multe de oameni/companii care au folosit dreptul la banking pentru a atinge bunăstare. Ne dorim ca prin intermediul campaniei să putem arăta impactul economic al băncilor în economia României.
Q: Cine are dreptul la banking?
A: În principiu, toți românii au dreptul la banking, desigur de la o vârstă încolo. Deși, mai nou, chiar și tinerii între 14 și 18 ani pot avea un card bancar pe numele lor cu care să facă banking. Tocmai acesta este un motiv în plus să avem această campanie. Este important să promovăm dreptul la banking inclusiv în rândul tinerilor, care vor fi viitori antreprenori, manageri, angajați. Obiectivul nostru este reducerea diferenței între românii care au dreptul la banking și cei care utilizează efectiv acest drept.
Pentru a exercita un drept, pentru a beneficia de un drept trebuie să înțelegi care este mecanismul din spate, care este legislația în vigoare, care sunt beneficiile și care sunt pașii pe care trebuie să îi faci.
