Societatea se confruntă, la nivel global, cu fenomenul cunoscut sub numele de “Money Mules” (cărăuși de bani), acesta fiind o etapă în procesul de spălare a banilor. Persoanele care își însușesc un astfel de rol ajung să fie implicate în scheme de fraudă bancară, nefiind conștiente de consecințele legale la care se expun.

În acest nou articol, campania #dreptulla banking aduce la cunoștință, tuturor persoanelor, riscurile și urmările legale la care se supun dacă aleg să devină “cărăuși de bani”, cu scopul de a câștiga bani ușor și simplu.

 

Cine este un “cărăuș de bani”?

Anamaria Ramona Rusu, vicepreședinte Comisia Antifraudă Asociația Română a Băncilor, ne explică: “Este o persoană care transferă o sumă de bani dobândită în mod ilegal, cu scopul de a ascunde beneficiarul real al banilor şi sursa lor.Schemele de fraudă bancară implică transferurile de bani pentru a se pierde urma acestora.

O practica întâlnită o reprezintă recrutarea unor persoane, care să fie dispuse să primească sume de bani și să le transfere în numele altora, fără a cunoaște identitatea acestora și proveniența sumelor de bani.”

Aceste sume pot fi transferate în diverse moduri, de la transfer prin conturi bancare, cec-uri, la servicii online de transfer, monede virtuale și chiar cartele preplătite de telefonie. Indiferent de opțiunea de transfer, acest proces este unul ilegal, iar persoană care îl aplică săvârșește o infracțiune.

 

Cum poți deveni “cărăuș de bani”?

Mediul online simplifică enorm procesul de recrutare. Acesta se poate desfășura prin anunțuri de angajare pe rețele de socializare, prin folosirea unei adrese de e-mail, etc. Cei care au nevoie de un “cărăuș de bani” aplică tactici inteligente, colectează date personale pentru a trimite e-mail-uri cât mai familiare și de încredere.

Cu siguranță ți se par cunoscute anunțurile de angajare unde nu ți se solicită experiență, activitatea o poți desfășura de acasă, primești un salariu atractiv. Tot ce ți se cere este fii titularul unui cont bancar. Acesta este un exemplu al procesului de recutrare în cadrul fenomenului “Money Mules.”

Anamaria Ramona Rusu ne atenționează: “O dată intrat într-un astfel de parteneriat, devine foarte ușor pentru falșii angajatori să te convingă să accepți primirea de bani în contul propriu și transferul acestora spre beneficari necunoscuți, banii câstigați de tine fiind în sume foarte mici.

De cele mai multe ori, sub “umbrela” promisiunilor de câștiguri mari și într-un timp scurt, multe persoane ajung să cadă victime, promisiunile nefiind îndeplinite sau sumele câștigate fiind nesemnificative.”

 

Conform unui studiu ING Bank România, publicat în iulie 2020, intitulat “Vulnerabilităţile românilor în ceea ce priveşte frauda datelor personale”, se demonstrează cât de cunoscut este fenomenul “Money mules” în rândul populaţiei. – “Deşi nouă din 10 români spun că nu sunt dispuşi să fie cărăuşi de bani şi opt din 10 cred că această activitate se pedepseşte cu închisoarea, 4 din 10 ar accepta joburi care le impun deschiderea sau folosirea contului lor şi efectuarea de transferuri, joburi care implică minimum de efort şi câştigarea rapidă a unor fonduri.”

 

Cum te poți proteja?

  • Verifică în mai multe surse orice propunere de colaborare / angajare care pare prea frumoasă ca să fie adevărată!
  • Verifică cu atenție datele oricărei firme care îţi face o ofertă de angajare!
  • NU deschide un cont la o bancă pentru alte persoane!
  • NU accepta primirea unor sume de bani pentru ca tu să le transferi mai departe unor persoane necunoscute!
  • NU accepta oferte de muncă care îți solicită să utilizezi contul bancar personal pentru a-si transfera bani angajatorul!
  • NU divulga niciodată datele personale despre contul tău bancar persoanelor pe care nu le cunoști sau în care nu ai încredere!

 

Implicarea autorităților în combaterea fenomenului “Money Mule” 

Preocuparea pentru combaterea fenomenului “Money Mule” a devenit una continuă pentru numeroase autorități, instituții și organizații. În privința acestui lucru s-au luat măsuri legislative și s-au creat parteneriate public-private între agențiile statului și instituțiile financiare.

“Detectarea criminalității financiare a evoluat de-a lungul timpului, un pilon important în abordarea investigării fiind schimbul de informații, în care autoritățile, instituțiile financiare și ONG-urile lucrează împreună pentru a analiza informațiile referitoare la spălarea banilor și alte potențiale fraude.“

Atât la nivel internațional, cât și național, se desfășoară constant campanii de conștientizare și prevenire, create pentru combaterea spălării banilor proveniți din fraudele online, precum şi din fraudele cu mijloace de plată electronică.

Diferite tipuri de entități se implică în dezvoltarea de acțiuni care au același scop – educarea societății cu privire la schemele de fraudă. Fiecare are un rol principal, iar lupta împotriva criminalității financiare este una continuă pentru siguranța societății.