Proiectul național #SiguranțaOnline, inițiat de Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) şi Asociația Română a Băncilor (ARB), cu sprijinul sectorului bancar și al Mastercard, marchează Ziua Internațională a Copilului printr-o prezență specială la evenimentul „Ziua Copilului la Senat”, la data de 1 iunie 2026.  

De Ziua Internațională a Copilului, proiectul #SiguranțaOnline va fi prezent cu un stand dedicat la evenimentul „Ziua Copilului la Senat”– ediția 2026, unde copiii și familiile lor sunt așteptați cu premii, surprize și materiale educative despre siguranța digitală. Standul va oferi un spațiu interactiv în care cei mici pot învăța, într-un mod accesibil șidistractiv, cum să navigheze în siguranță pe internet.

Reprezentanții proiectului vor fi disponibili pentru discuții cu părinții despre instrumentele de control parental, parola de familie și cele mai frecvente riscuri la care sunt expuși minorii în mediul online.

Mediul digital oferă oportunități remarcabile, dar expune copiii și la riscuri reale: conținut inadecvat, cyberbullying, prădători online, furt de identitate, tentative de phishing sau dependență de ecrane.

Supravegherea insuficientă şi lipsa unui dialog deschis în familie pot transforma internetul dintr-un aliat într-un pericol.

Sfaturi esențiale pentru siguranța copiilor online

Sfaturi de la părinți pentru copii

Recomandăm ca tinerii să nu ofere informații personale sau bancare, să nu dea parolele nimănui, să evite linkurile suspecte și să informeze imediat părinții sau profesorii dacă identifică vreun risc.

Siguranța online recomandă părinților să transmită următoarele sfaturi copiilor:

  • Să nu facă plăți pe site-uri nesigure sau necunoscute;
  • Ar fi ideal să ceară suportul unui adult când efectuează tranzacții online;
  • Să nu folosească cardul părinților fără acordul și îndrumarea lor;
  • Să nu dezvăluie datele de pe card: număr, data de expirare, codul de securitate când cineva le solicită prin apel telefonic, e-mail, WhatsApp, SMS etc.;
  • Site-ul pe care urmează să introducă datele cardului pentru efectuarea unei plăți online trebuie să fie securizat, adică linkul începe cu https;
  • Să nu efectueze plăți online când sunt conectați la o rețea wi-fi publică, nesecurizată;
  • Cardul este un instrument de plată și nu un instrument de încasare bani, astfel că cererea datelor cardului de către alte persoane este o capcană;
  • Dacă trebuie să primească bani, atunci trebuie să dea IBAN-ul, nu datele de pe card; IBAN-ul nu este același cu numărul cardului. Dacă cineva ne cere IBAN-ul, nu trebuie să transmitem cifrele înscrise pe fața cardului. Acela este numărul cardului folosit pentru plăți online;
  • IBAN-ul este un cod unic, format dintr-o succesiune de 24 de caractere (litere și cifre), care identifică contul bancar. IBAN-ul poate fi găsit în aplicația de Internet/Mobile Banking, pe extrasul de cont sau în contractul de deschidere a contului;
  • Să nu acceseze linkuri suspecte, primite pe e-mail sau prin SMS și să nu completeze datele personale sau bancare pe acestea;
  • Să folosească parole puternice și diferite pentru fiecare cont online și să activeze autentificarea în doi pași acolo unde este posibil;
  • Să fie atenți la jocurile, aplicațiile și platformele pe care le folosesc și să le descarce doar din surse oficiale;
  • Dacă întâlnesc situații suspecte sau care le creează disconfort în mediul online, să ceară sprijinul unui adult de încredere.

Sfaturi pentru părinți

Specialiștii #SiguranțaOnline recomandă părinților să adopte câteva măsuri de bază pentru protejarea copiilor în mediul online:

1. Educația și comunicarea deschisă – este vital să educăm copiii cu privire la riscurile și pericolele din mediul digital încă de la o vârstă fragedă. Trebuie argumentată importanța utilizării responsabile a internetului, despre cum să identifice și să evite situațiile periculoase și despre cum să ceară ajutor dacă se confruntă cu probleme.
2. Stabilește reguli clare și limite de utilizare – părinții trebuie să stabilească reguli clare și limite de utilizare a tehnologiei și a internetului în funcție de vârsta și maturitatea copiilor lor. Aceste reguli ar trebui să includă limite de timp pentru utilizarea dispozitivelor, locuri în care este permisă utilizarea lor și tipuri de conținut accesibile.
3. Utilizarea funcției de control parental – majoritatea dispozitivelor și platformelor online oferă funcții de control parental, care permit părinților să filtreze conținutul inadecvat, să limiteze timpul de utilizare și să monitorizeze activitatea online a copiilor lor. Este important să activăm și să configurăm aceste funcții în mod corespunzător pentru a asigura o protecție eficientă.
4. Supravegherea activității online – părinții trebuie să monitorizeze activitatea copiilor în timp ce utilizează internetul și să rămână deschiși la discuții despre experiențele lor online. Trebuie să încurajăm comunicarea deschisă și să îi asigurăm pe copii că pot veni la noi cu orice întrebări sau probleme legate de mediul online.
5. Încurajează utilizarea responsabilă a internetului – copiii trebuie să fie învățați să folosească internetul în mod responsabil și să respecte confidențialitatea și drepturile altora online. Trebuie să-i învățăm să fie conștienți de consecințele acțiunilor lor în sfera digitală și de importanța respectării normelor și regulilor comunității online.
6. Fii un model pozitiv – părinții trebuie să fie un exemplu pozitiv pentru copiii lor în ceea ce privește utilizarea tehnologiei și a internetului. Ar trebui să demonstreze comportamente sigure și responsabile online, să fie dispuși să împărtășească experiențele lor și să ofere sfaturi și sprijin în ceea ce privește navigarea online în condiții de siguranță.

Parola de familie – un scut simplu și eficient

Una dintre recomandările practice promovate de #SiguranțaOnline este stabilirea unei parole de familie: un cuvânt sau o expresie secretă, cunoscută doar de membrii familiei, pe care copilul să o folosească în situații de urgență sau incertitudine.

Parola de familie funcționează ca un cod de verificare: dacă cineva – o persoană necunoscută sau chiar un prieten – contactează copilul online sau offline pretinzând că a fost trimis de părinți, copilul trebuie să ceară parola. Dacă aceasta nu este știută, copilul știe că trebuie să refuze și să contacteze imediat un adult de încredere. Același mecanism se poate aplica şi în mediul digital: dacă cineva îi scrie copilului că „mama/tata a spus să îi trimiți X” sau că „sunt un prieten al părinților tăi”, parola de familie poate clarifica rapid situația.

Specialiștii recomandă ca parola să fie ușor de reținut pentru copil, dar imposibil de ghicit de altcineva – nu data nașterii, nu numele animalului de companie. Schimbați-o periodic şi nu o comunicați nimănui în afara cercului familial restrâns.

Potrivit studiului „Siguranța copiilor în mediul online”*, realizat de Poliția Română, internetul reprezintă o prezență constantă în viața copiilor, accesat zilnic de marea majoritate și utilizat pentru comunicare, divertisment și documentare. Deși aproximativ trei sferturi dintre elevi declară că se simt în siguranță online, studiul arată că aceștia s-au confruntat cu situații negative, de la accesarea accidentală a conținutului pornografic, la infectarea dispozitivelor cu malware, spargerea conturilor sau primirea de mesaje cu conținut sexual. Un sfert dintre copii au preferat să nu discute cu nimeni despre aceste experiențe.

Tentativele de fraudă pot fi raportate pe platforma dedicată pnrisc.dnsc.ro sau la numărul de urgență 1911. DNSC pune la dispoziția publicului și o listă neagră de domenii rău intenționate, verificabilă la pnrisc.dnsc.ro/blacklist, actualizată constant de experții tehnici. Ghiduri, quiz-uri interactive și materiale educative pentru copii și părinți sunt disponibile gratuit pe www.sigurantaonline.ro.

***

* Studiu Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, 2025, eșantion 1.351 de elevi cu vârste între 10 și 18 ani